Antene cu ferită

[Paul M]

Adunate în ultima vreme de pe internet, pentru amuzament.
Fișe tehnice pentru integrate radioreceptor sunt mai multe (nu cred că le-am găsit eu pe toate), iar din ele s-a copiat informația despre antena cu ferită (acolo unde s-a putut găsi așa ceva).
Așa, în general, există informația că pentru schemele cu intrare pe tranzistor bipolar, înfășurarea secundară (de cuplaj) se ia cam 0,1 din nr. spire al bobinei primare. Iar despre acești tranzistori se arată că în general au rezistența de intrare (schema cu e.c.) de 1...3 ko.
Pentru integratele cu construcție mai aparte, se poate vedea rezultatul ...
De la aparatura românească eu n-am găsit mai nimic.

[VAX]

N-am mai vazut prin magazine bare de ferita lungi, ca la radio Gloria, Neptun, Mamaia .... . Am cateva recuperate din vechituri si am una pentru US, de la un radio Ukraina/Meridian 201.

http://www.rw6ase.narod.ru/index1/radio ... na201.html

Se vede in poza cum arata, cea cu numar mic de spire.

http://www.rw6ase.narod.ru/index1/radio ... 201_01.jpg

[Paul M]

Pentru US este altă marcă de ferită (altă permeabilitate).

Prin magazine nu prea se găsesc bare de ferită, dar pe internet apar câteva firme care vând așa ceva (unele cu bobinajul aferent). Prețuri - foarte mari. Te face să te gândești să mergi prin târgurile de vechituri și să aduni toate epavele de pe acolo (au preț redus), după care să deschizi un biznis (succes garantat) ...

Problema care rămâne ar fi calculele aferente acestor antene. Parametrii caracteristici au formule menționate ca fiind stabilite teoretic, iar unii raportează că nici nu se prea verifică. Oricum, Q se determină prin măsurare (cu Q-metrul ... )

[Paul M]

Antena cu ferită împreună cu condensatorul variabil de acord reprezintă un circuit de intrare simplu.

Folosit în principal la recepția UL și UM, circuitul necesită un anume mod de cuplare cu primul element activ al receptorului, care prezintă de regulă o rezistență de intrare mică și care ar avea un efect de șuntare important asupra circuitului oscilant. Cel mai răspândit mod este cel prin înfășurare secundară (cuplaj inductiv), cu factor de transformare subunitar. Însă nu se recurge aici la realizarea condiției de transfer maxim de putere, când s-ar putea livra jumătate din tensiunea de RF în gol a antenei, ci se urmărește realizarea unei alte cerințe.

Factorul de calitate Q al circuitului oscilant astfel realizat este dat în principal de factorul de calitate al bobinei cu ferită. Acesta se determină prin măsurare. Un factor de calitate ridicat va asigura o selectivitate ridicată în circuitul de intrare ( o curbă a selectivității mai îngustă ). În teorie, banda de trecere la nivelul –3dB (sau la 0,7) este dată ca B_0,7 = f / Q, însă în diferite lucrări se arată că B rezultă practic mult mai mare.

Banda de trecere calculată trebuie obținută la frecvența minimă a benzii recepționate, deoarece odată cu creșterea frecvențe crește și banda de trecere.

Pe UM, de exemplu, bobinele au din construcție un Qo = 250-150 (fără sarcină). La f = 525 kHz, pentru un Qo = 200, rezultă teoretic B = 2,63 kHz. Pentru ca un receptor cu amplificare directă să poată reda tonalități de 3,5-4 Khz, ar trebui (în teorie) ca banda de trecere obținută în circuitul de intrare să aibă valoarea B=7-8 kHz, adică factorul de calitate efectiv al circuitului oscilant să fie redus la un Qe = 525 / 7...8 = 65...75. În mod similar, pe UL la f = 150 kHz, Qe ar trebui să fie doar 18...21.

În cazul receptoarelor superheterodină, banda de trecere la frecvența minimă a benzii se ia ceva mai mare, pentru a evita problemele legate de alunecarea frecvenței oscilatorului local (la receptoare obișnuite) și stricarea alinierii. De exemplu, este indicată o valoare preferată de 10-12 kHz. (caz în care, pentru UM, se spune că banda ar ajunge la valori de 30...34 kHz la capătul de sus). Adică Qe ar trebui să fie doar 46...52.

Deci, rezolvarea problemei cuplajului cu bobina principalăar însemna obținerea factorului de calitate efectiv ( în sarcină ), respectiv a benzii de trecere necesare. Totodată se rezolvă satisfăcător și atenuarea frecvenței-oglindă : 30-40, 24-30 și 20-26 dB, în cele trei game de lucru.

Însă în anumite lucrări se arată că real, în radioreceptoarele superheterodină, antenele cu ferită lucrează cu Qe = 20-30 pe UL, 30-70 pe UM și chiar 70-100 cele pe US.

Fabricantul de receptoare își va dimensiona în laboratoră bobina antenei cu ferită. Dacă va folosi antene gata fabricate (de un alt producător), posibil rezultatele nu vor fi cele maxime.

Din nou - nu am găsit informații concrete (de laborator) despre aceste probleme.

[VAX]

Ceva documentatie :

https://www.cia.gov/readingroom/docs/CI ... 0007-0.pdf

https://ietresearch.onlinelibrary.wiley ... .2013.0126

Cautati informatii si de la rusi, cu Google, respectiv cu Yandex.

https://www.google.com/search?sca_esv=a ... =600&dpr=1

https://yandex.ru/images/search?from=ta ... 0%BD%D0%B0

[hpavictor]

Antena de ferita a fost eficienta si pe unde scurte :
http://www.regiradio.nhely.hu/roman/roktr/monika.html

[Paul M]

Ferită cu bobină de US.
Da, am avut și eu un RCR Tensai de prin 1980 cu FM, MW și SW. Erau acolo cca 10 spire de sârmă mai groasă, cu pas de 1-2 mm. La un capăt al barei. Dar - la bobină era cuplată și antena telescopică (extinsă sau strânsă, era mereu acolo), așa că nu pot evalua acum eficiența și utilitatea.
În teorie, pentru a lucra pe US, ferita trebuie să aibă o permeabilitate mai redusă. Dacă s-a urmărit așa ceva, atunci recepția pe UM a avut puțin de suferit. La ruși, cred că la un Rec. Sport (voi căuta), existau două ferite.

https://www.etsy.com/sg-en/listing/1314 ... -70mm-long

[VAX]

Pentru antena de ferita US, puteti cumpara un radio Meridian/Ukraina 201.

https://www.radioamator.ro/mp/read.php?m=213531&a=1
https://www.olx.ro/d/oferta/radio-colec ... dWTW1.html

Cam scump, dar merita, pentru ferita speciala. Are si alte componente recuperabile (comutatorul de game, condensatorul variabil, integratele fabricate in tehnologia hibrida - straturi subtiri + cipuri de tranzistoare).

[VAX]

Cititi si ce se spune aici:

https://www.lz1aq.signacor.com/docs/fa- ... p_engl.htm

Din datele publicate de diversi producatori de ferite, a rezultat ca la feritele de inalta frecventa (NiZn) utilizabile cu Q mare la maxim 15 MHz (pentru antene de US), permeabilitatea magnetica relativa nu sare de valoarea 80. Nu stiu parametrii de la feritele binoculare utilizate la simetrizoarele de antena TV si radio pe UUS. Probabil ca au permeabilitatea mai mica, dar este posibil sa fie ferite cu permeabilitatea tot de 80, care lucreaza cu pierderi la acele transformatoare.

==========================

Este posibil (asa cred) ca feritele de frecventa mare sa se poate folosi (la antene) si la frecventa mai mare decat rezulta din datele de catalog, daca se compenseaza pierderile cu un circuit multi-Q bine proiectat (care merge stabil).

In anii '60 un radioamator american se lauda ca receptorul lui, o superheterodina cu simpla conversie, cu circuit multi-Q la intrare (pentru eliminarea frecventei imagine), era mult mai sensibil decat majoritatea receptoarelor cu dubla conversie. Probabil ca lucra in telegrafie, unde banda de trecere ingustata este chiar necesara.

Eu am experimentat (anii '70, cand eram la liceu) un multi-Q cu lampa pe baterii (o pentoda DL96 - RFT), in montaj Hartley (reglarea reactiei prin modificarea tensiunii pe grila ecran), care dat rezultate extraordinar de bune. Il foloseam pe US la intrarea unui radio Albatros. Cu o pentoda cu panta mare (si rezistenta de zgomot mult mai mica), probabil ca ar fi mers si mai bine, desi si asa era extrem de util.

[Paul M]

Unele experimente realizate în privat de amatori.
Dar nu aduc multe lămururi la subiect.

http://www.ok1ike.nagano.cz/soubory/ant_txt/whp091.pdf

http://www.qrp.gr/ferite_rodsQEX%202008-07-08.pdf

https://ore.exeter.ac.uk/repository/bit ... sAllowed=y

http://www.bytemark.com/products/rod_new.html