Buna seara, m-am gandit ca este bine ca pe forum sa existe si un topic in care le voi spune bun venit ultimilor membri inscrisi si in care acestia sa se poata prezenta, daca doresc. Poate ca trebuia sa fac acest topic de ceva timp dar nu e tarziu, cine doreste se poate prezenta oricum si poate da detalii despre ocupatie, hobby, etc.
Asadar, un calduros bun venit celor trei membri inscrisi in noiembrie: @marin.p , @diafragma si @Fugu .
Va multumesc pentru inscriere si abonare pe forum si va doresc la cat mai multe proiecte si postari.
Topic introducere - prezentare membri
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 428
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Hai ca sparg eu gheata.
Dupa cum spune si numele de utilizator, numele meu este Mircea. Undeva peste 50 de primaveri.
Am inceput sa apreciez efectele electricitatii de la varsta frageda, cred ca intre 7 si 8 ani. Prima flama creata a fost cand am decis sa introduc un fir (unul de probabil 0,2mm din compozitia unui conductor multifilar de 2,5mm2) in priza folosindu-ma de o agrafa de par ca penseta pentru acel fir. Din fericire s-a pulverizat foarte repede, astfel ca azi sunt inca in stare sa va scriu. Imi este viu sunetul care a acompaniat flama. Nu-mi mai aduc aminte flama insa.
Cum anii treceau, fiind undeva pe la inceputul anilor 80, adunam tot felul de troace, le desfaceam si refaceam (rar le mai nimeream sa le pun la loc ca-n varianta originala - sic!).
In scoala generala am fost destul de mediocru (ma vad eu acum in retrospectiva), dar nu neaparat pentru ca nu eram cat de cat capabil, ci pentru ca modul meu de lucru este cel mai lenes posibil. Iar lenesul este mereu in cautarea efortului minim depus ca sa obtina maximul posibil. In plus, sunt foarte selectiv: daca-mi place ceva dau 200%, daca nu, atunci fac minimul posibil.
Nu uit sistemul la vremea aceea. Duceai cadou, erai premiant indiferent de cat de loaza erai. Asa ca, am fost facut pionier in seria a 3-a din clasa. Nu-mi mai aduc aminte unde, dar probabil in fata catedrei. Prima serie a fost la Vidraru (pe care inca nu l-am vizitat). Altfel spus, cred ca doar Vladoianu (care repetase un an) a fost in seria a 4-a.
La liceu am intrat cu brio (nu inteleg de ce?!). Imi aduc aminte si azi cum la examenul de romana nu eram sigur daca obtinut se scria cu b sau p. Astfel ca atunci cand l-am scris l-am scris folosind o litera inexistenta in alfabetul roman, un fel de b cu codita jos - am lasat echipei de corectare examen sa decida ce vor sa aplice.
. In sfarsit, incepeam sa arat forme de inteligenta. Nu neaparat de care as fi azi mandru.
Tot la liceu fiind, am reusit cu brio sa ma fofilez prin viata scolara, cat sa-mi fie usor. Fiind deja tehnic din fire, matematicile si fizica mi-au fost relativ usoare. La biologie si chimie am avut intelegere mutuala cu profele sa nu ma frece la chelie (nu o aveam inca) ca sa ma treaca clasa fara efort din partea mea, si eu sa fiu prezent si respectuos in clasa (adica sa nu vorbesc, intarzii, etc - evident fu usor de acceptat).
Cum liceul m-a prins inainte de 89, am studiat Constitutia, si am fost prins copiind. Deci, prima si unica nota 1 din cariera. Nu am fost ranchiunos cu proful. Era un cretin prin mandat de la conducere.
Revolutia, Piata Universitatii si prima mineriada m-au prins in plina actiune. La locul potrivit, la timpul potrivit. Am traversat aceste momente istorice cu geanta de grenade pe umar, sub influenta metalelor grele si foarte grele. Ce muzica inca se facea la vremea aia!
Facultatea a sosit ca un vis frumos, intrat cu bursa la facultate (nu inteleg de ce?!) si plonjat head-first in realitatea examenelor pe care nu multi le trec. Nu cred ca mai mult de o treime a terminat facultatea. Jumate renuntand dupa primul an.
PS: Daca n-ati uitat de episodul "am fost facut pionier in seria a 3-a din clasa". Nu cred ca din 30 in clasa generala am fost mai mult de 5-6 care am intrat din prima la universitate si pe care am terminat-o in termenul prevazut. Acuma, mai multi dintre colegii mei au universitate (sic!), caci azi poti urma universitate in orice statie de metrou.
De ce a fost facultatea un vis frumos?! Ce frumoase erau Gradina Botanica si campusul Politechnicii!!! N-am mai avut bursa pana in anul 5. Mersul la cursuri era aleator, examenele le-am trecut din prima. Cu exceptia Rezistentei Materialelor (anul I - profa nota doar daca rezultatul era perfect la 3 zecimale, altfel era ca si cum nu facusei nimic), Materiale Electrotechnice (anul III - proful stia cine venea la cursul lui, deci sah-mat pentru chiulangii) si Fizica Cuantica (anul II - am copiat), unde m-am impiedicat si ridicat la examenul urmator.
Alte "performante de prestigiu personal" (intre anii 1 si 3): DCE nota 5, Programare (Pascal) nota 5 (trecut cu sticla de Martini depusa direct in portbagajul profului), TSRA (teoria sistemelor de reglaj automat) nota 5, Programarea microprocesoarelor nota 5. Nu este nimanui un secret ca azi nu excelez la nici una dintre ele, dar sunt destul de confortabil la majoritatea. Cum? Pai, nu v-am zis mai sus ca "daca-mi place ceva dau 200%, daca nu, atunci fac minimum posibil". In facultate nu aveam nici un interes catre aceste materii.
Anii 4 si 5, de specializare, au fost o revenire la normalul unui student cu simt de raspundere: note peste 8, si practic numai 10 in anul 5.
La sfarsit de an 4 m-am angajat. Jobul de vis: R&D in eletronica. Lucram de la 8-9am pana la miezul noptii. Cand aveam nevoie de un condensator doar deschideam un sertar. Nu am profitat de asta prea mult caci dupa mai bine de 12 ore de lucru, acasa voiam doar sa dorm.
Dupa anul 5 mi-a venit ordinul de incorporare. Cum lucram si faceam un pic de bani (bine peste minimul legal) nu am prea avut chef de armata. Cum unchiu' colonel la Statul Major n-a vrut (nici n-am insistat) sa ma dea bolnav, am purces la studii aprofundate la Poli, un precursor al masterului actual. Cred ca am fost al 2-lea an care a urmat aceasta etapa inainte sa se transforme in master.
Un alt an de vis, jobul bun, facultatea m-a pus in contact cu o mica firmulita care dezvolta control vectorial cu TMS320 (?) pentru Texas Instruments. M-am plictisit destul de repede si aici. Eu voiam sa lucrez practic, imi luasem de cativa ani licenta de radioamator dar imi lipseau banii si multe cunostinte ca sa-mi construiesc o statie cat de cat buna. Asa ca m-am concentrat pe munca la locul de munca, unde implica multe comunicatii de date prin radio. Am lucrat cu Motorole, Kenwood, Maxon, Yaesu. Intr-un final, printr-o combinatie de timp am pus mana pe o Motorola care lucra in 2m. Pe care am schimbat-o pe o Kenwood (asta era mult mai simplu de programat, Motorola cerea mai mult decat simplul RIG).
Dar, anul de studii aprofundate se termina, si armata inca ma astepta. N-am avut de ales, si m-am "cazat" sub pod la Otopeni, langa Zarea. Pentru 6 luni. Mic sumar: n-am invatat Morse caci plutonierul fu arestat pentru falsificare de bani, iar ultima mineriada de la Costesti a udat multi pantaloni de ofiteri (care oricum ii udau la bautele zilnice). Bref, o minivacanta (o luna Martie superba, de mers in tricou) de 6 luni. Am atins de 2 ori un glont, dar le-am plasat binisor in tinta.
In fine, anii au trecut, am schimbat joburi, uneori pentru bani, alteori pentru confort sau decizii care-mi vor schimba viata si continentul pe care am vrut sa traiesc.
Am lucrat in electronica, telecomunicatii GSM, automatizari industriale si comerciale. Asta in ciuda performantelor de nota 5 la marea majoritate a cursurilor necesare exersarii functiilor din fisa postului.
Intr-un final, si nicidecum din considerente economice, am trecut oceanul ca sa populez nordul Americii de Nord.
Aici, in ciuda experientei de munca acumulate in Romania, nimic nu fu de valoare. Dar nimic! Cand vor sa te discrimineze nu-ti zic ca esti mai negricios sau iti miroase gura, iti zic ca-ti lipseste experienta locala. Sa fim seriosi, am lucrat in medii internationale sau tehnologice sau vizitat tari pe care presupusii angajatori nu viseaza sa le realizeze sau atinga.
Dar, cum tinta mea a fost sa reusesc, nu m-am impiedicat de orice pulifric caruia ii e frica ca-i fur locul de munca. Dar, cel mai important fu sa ma delimitez de comunitate. Stiu ca multi vor zice ce si cum, insa nimic nu te trage in jos decat a face parte dintr-o comunitate frustrata sau care nu stie sa stea cu capul sus.
In fine, reteta de baza este ca nu romanii te ajuta cand esti cel mai jos, ci tot strainul. Asa ca reteaua profesionala, altfel spus un alt fel de pile (altfel in sensul ca nu dai nimic) valoreaza cat nu credeam.
Odata ajuns la locul de munca, romanul este recunoscut ca fiind un angajat de baza, muncitor (in fine, depinde cum te prezinti) si destul de capabil. Zic destul caci aici nu se cauta multienciclopedicii, important e sa fii capabil sa inveti si sa iti faci munca.
Astfel ca am lucrat in control industrial, ventilatie, nisipuri bituminoase (control industrial in extractia de petrol), statii electrice (cu adiacentele FACTS si HVDC), gestiune de proiect. Trecand prin conceptie, studii, simulari, supraveghere lucrari, teste in uzina si pe santier.
Printre aspectele technice cele mai la indemana mea fiind: sistemele de alimentare auxiliara (definire componente, calcule de dimensionare, studii de selectivitate, curent de scurt-circuit, ArcFlash), GIS (gas insulated switchgear), statii electrice, sisteme de compensare retea (FACTS), interconexiuni de curent continuu (HVDC).
De multe ori scriu pe forumuri despre subiectele de mai sus. Scriu din experienta profesionala de peste 20 de ani. D-aia si am pretentia sa nu fiu confundat cu cei care vorbesc din carti, dar n-au pus mana sau vazut inca in realitate astfel de sisteme.
Din electronica numesc microcontrollerele ca sisteme de masura si automatizari, surse, audio analogic.
Conjoint, am invatat de-a lungul anilor sa utilizez programe de desenat, calculat/dimensionat/simulat.
Nu ma consider prea destept, dar privind in jur prind curaj (Ion Creanga). Cred ca reusita in viata depinde de context (noroc, oportunitate), nu numai de nivelul academic. Insa, ingredientul principal este atitudinea. Alta zicala: tu ratezi 100% din suturile pe care nu le realizezi (Gretzky). Nu in ultimul rand, dupa cum ne-a scris pe tabla Dl. Soran (prof actionari electrice) : lasul moare de multe ori in viata, cel brav o singura data (Shakespeare). Daca te scufunzi in confort, nu vei reusi sa iti depasesti conditia.
LE: folosesc des forma "fu" in loc de "a fost". La fel o fac si cand scriu in limba locala. Este in ton cu aspectul lenesului, scriu mai putin spunand acelasi lucru. Origini oltenesti am, nu predominante insa, si nu ca ar conta.
Dupa cum spune si numele de utilizator, numele meu este Mircea. Undeva peste 50 de primaveri.
Am inceput sa apreciez efectele electricitatii de la varsta frageda, cred ca intre 7 si 8 ani. Prima flama creata a fost cand am decis sa introduc un fir (unul de probabil 0,2mm din compozitia unui conductor multifilar de 2,5mm2) in priza folosindu-ma de o agrafa de par ca penseta pentru acel fir. Din fericire s-a pulverizat foarte repede, astfel ca azi sunt inca in stare sa va scriu. Imi este viu sunetul care a acompaniat flama. Nu-mi mai aduc aminte flama insa.
Cum anii treceau, fiind undeva pe la inceputul anilor 80, adunam tot felul de troace, le desfaceam si refaceam (rar le mai nimeream sa le pun la loc ca-n varianta originala - sic!).
In scoala generala am fost destul de mediocru (ma vad eu acum in retrospectiva), dar nu neaparat pentru ca nu eram cat de cat capabil, ci pentru ca modul meu de lucru este cel mai lenes posibil. Iar lenesul este mereu in cautarea efortului minim depus ca sa obtina maximul posibil. In plus, sunt foarte selectiv: daca-mi place ceva dau 200%, daca nu, atunci fac minimul posibil.
Nu uit sistemul la vremea aceea. Duceai cadou, erai premiant indiferent de cat de loaza erai. Asa ca, am fost facut pionier in seria a 3-a din clasa. Nu-mi mai aduc aminte unde, dar probabil in fata catedrei. Prima serie a fost la Vidraru (pe care inca nu l-am vizitat). Altfel spus, cred ca doar Vladoianu (care repetase un an) a fost in seria a 4-a.
La liceu am intrat cu brio (nu inteleg de ce?!). Imi aduc aminte si azi cum la examenul de romana nu eram sigur daca obtinut se scria cu b sau p. Astfel ca atunci cand l-am scris l-am scris folosind o litera inexistenta in alfabetul roman, un fel de b cu codita jos - am lasat echipei de corectare examen sa decida ce vor sa aplice.
Tot la liceu fiind, am reusit cu brio sa ma fofilez prin viata scolara, cat sa-mi fie usor. Fiind deja tehnic din fire, matematicile si fizica mi-au fost relativ usoare. La biologie si chimie am avut intelegere mutuala cu profele sa nu ma frece la chelie (nu o aveam inca) ca sa ma treaca clasa fara efort din partea mea, si eu sa fiu prezent si respectuos in clasa (adica sa nu vorbesc, intarzii, etc - evident fu usor de acceptat).
Cum liceul m-a prins inainte de 89, am studiat Constitutia, si am fost prins copiind. Deci, prima si unica nota 1 din cariera. Nu am fost ranchiunos cu proful. Era un cretin prin mandat de la conducere.
Revolutia, Piata Universitatii si prima mineriada m-au prins in plina actiune. La locul potrivit, la timpul potrivit. Am traversat aceste momente istorice cu geanta de grenade pe umar, sub influenta metalelor grele si foarte grele. Ce muzica inca se facea la vremea aia!
Facultatea a sosit ca un vis frumos, intrat cu bursa la facultate (nu inteleg de ce?!) si plonjat head-first in realitatea examenelor pe care nu multi le trec. Nu cred ca mai mult de o treime a terminat facultatea. Jumate renuntand dupa primul an.
PS: Daca n-ati uitat de episodul "am fost facut pionier in seria a 3-a din clasa". Nu cred ca din 30 in clasa generala am fost mai mult de 5-6 care am intrat din prima la universitate si pe care am terminat-o in termenul prevazut. Acuma, mai multi dintre colegii mei au universitate (sic!), caci azi poti urma universitate in orice statie de metrou.
De ce a fost facultatea un vis frumos?! Ce frumoase erau Gradina Botanica si campusul Politechnicii!!! N-am mai avut bursa pana in anul 5. Mersul la cursuri era aleator, examenele le-am trecut din prima. Cu exceptia Rezistentei Materialelor (anul I - profa nota doar daca rezultatul era perfect la 3 zecimale, altfel era ca si cum nu facusei nimic), Materiale Electrotechnice (anul III - proful stia cine venea la cursul lui, deci sah-mat pentru chiulangii) si Fizica Cuantica (anul II - am copiat), unde m-am impiedicat si ridicat la examenul urmator.
Alte "performante de prestigiu personal" (intre anii 1 si 3): DCE nota 5, Programare (Pascal) nota 5 (trecut cu sticla de Martini depusa direct in portbagajul profului), TSRA (teoria sistemelor de reglaj automat) nota 5, Programarea microprocesoarelor nota 5. Nu este nimanui un secret ca azi nu excelez la nici una dintre ele, dar sunt destul de confortabil la majoritatea. Cum? Pai, nu v-am zis mai sus ca "daca-mi place ceva dau 200%, daca nu, atunci fac minimum posibil". In facultate nu aveam nici un interes catre aceste materii.
Anii 4 si 5, de specializare, au fost o revenire la normalul unui student cu simt de raspundere: note peste 8, si practic numai 10 in anul 5.
La sfarsit de an 4 m-am angajat. Jobul de vis: R&D in eletronica. Lucram de la 8-9am pana la miezul noptii. Cand aveam nevoie de un condensator doar deschideam un sertar. Nu am profitat de asta prea mult caci dupa mai bine de 12 ore de lucru, acasa voiam doar sa dorm.
Dupa anul 5 mi-a venit ordinul de incorporare. Cum lucram si faceam un pic de bani (bine peste minimul legal) nu am prea avut chef de armata. Cum unchiu' colonel la Statul Major n-a vrut (nici n-am insistat) sa ma dea bolnav, am purces la studii aprofundate la Poli, un precursor al masterului actual. Cred ca am fost al 2-lea an care a urmat aceasta etapa inainte sa se transforme in master.
Un alt an de vis, jobul bun, facultatea m-a pus in contact cu o mica firmulita care dezvolta control vectorial cu TMS320 (?) pentru Texas Instruments. M-am plictisit destul de repede si aici. Eu voiam sa lucrez practic, imi luasem de cativa ani licenta de radioamator dar imi lipseau banii si multe cunostinte ca sa-mi construiesc o statie cat de cat buna. Asa ca m-am concentrat pe munca la locul de munca, unde implica multe comunicatii de date prin radio. Am lucrat cu Motorole, Kenwood, Maxon, Yaesu. Intr-un final, printr-o combinatie de timp am pus mana pe o Motorola care lucra in 2m. Pe care am schimbat-o pe o Kenwood (asta era mult mai simplu de programat, Motorola cerea mai mult decat simplul RIG).
Dar, anul de studii aprofundate se termina, si armata inca ma astepta. N-am avut de ales, si m-am "cazat" sub pod la Otopeni, langa Zarea. Pentru 6 luni. Mic sumar: n-am invatat Morse caci plutonierul fu arestat pentru falsificare de bani, iar ultima mineriada de la Costesti a udat multi pantaloni de ofiteri (care oricum ii udau la bautele zilnice). Bref, o minivacanta (o luna Martie superba, de mers in tricou) de 6 luni. Am atins de 2 ori un glont, dar le-am plasat binisor in tinta.
In fine, anii au trecut, am schimbat joburi, uneori pentru bani, alteori pentru confort sau decizii care-mi vor schimba viata si continentul pe care am vrut sa traiesc.
Am lucrat in electronica, telecomunicatii GSM, automatizari industriale si comerciale. Asta in ciuda performantelor de nota 5 la marea majoritate a cursurilor necesare exersarii functiilor din fisa postului.
Intr-un final, si nicidecum din considerente economice, am trecut oceanul ca sa populez nordul Americii de Nord.
Aici, in ciuda experientei de munca acumulate in Romania, nimic nu fu de valoare. Dar nimic! Cand vor sa te discrimineze nu-ti zic ca esti mai negricios sau iti miroase gura, iti zic ca-ti lipseste experienta locala. Sa fim seriosi, am lucrat in medii internationale sau tehnologice sau vizitat tari pe care presupusii angajatori nu viseaza sa le realizeze sau atinga.
Dar, cum tinta mea a fost sa reusesc, nu m-am impiedicat de orice pulifric caruia ii e frica ca-i fur locul de munca. Dar, cel mai important fu sa ma delimitez de comunitate. Stiu ca multi vor zice ce si cum, insa nimic nu te trage in jos decat a face parte dintr-o comunitate frustrata sau care nu stie sa stea cu capul sus.
In fine, reteta de baza este ca nu romanii te ajuta cand esti cel mai jos, ci tot strainul. Asa ca reteaua profesionala, altfel spus un alt fel de pile (altfel in sensul ca nu dai nimic) valoreaza cat nu credeam.
Odata ajuns la locul de munca, romanul este recunoscut ca fiind un angajat de baza, muncitor (in fine, depinde cum te prezinti) si destul de capabil. Zic destul caci aici nu se cauta multienciclopedicii, important e sa fii capabil sa inveti si sa iti faci munca.
Astfel ca am lucrat in control industrial, ventilatie, nisipuri bituminoase (control industrial in extractia de petrol), statii electrice (cu adiacentele FACTS si HVDC), gestiune de proiect. Trecand prin conceptie, studii, simulari, supraveghere lucrari, teste in uzina si pe santier.
Printre aspectele technice cele mai la indemana mea fiind: sistemele de alimentare auxiliara (definire componente, calcule de dimensionare, studii de selectivitate, curent de scurt-circuit, ArcFlash), GIS (gas insulated switchgear), statii electrice, sisteme de compensare retea (FACTS), interconexiuni de curent continuu (HVDC).
De multe ori scriu pe forumuri despre subiectele de mai sus. Scriu din experienta profesionala de peste 20 de ani. D-aia si am pretentia sa nu fiu confundat cu cei care vorbesc din carti, dar n-au pus mana sau vazut inca in realitate astfel de sisteme.
Din electronica numesc microcontrollerele ca sisteme de masura si automatizari, surse, audio analogic.
Conjoint, am invatat de-a lungul anilor sa utilizez programe de desenat, calculat/dimensionat/simulat.
Nu ma consider prea destept, dar privind in jur prind curaj (Ion Creanga). Cred ca reusita in viata depinde de context (noroc, oportunitate), nu numai de nivelul academic. Insa, ingredientul principal este atitudinea. Alta zicala: tu ratezi 100% din suturile pe care nu le realizezi (Gretzky). Nu in ultimul rand, dupa cum ne-a scris pe tabla Dl. Soran (prof actionari electrice) : lasul moare de multe ori in viata, cel brav o singura data (Shakespeare). Daca te scufunzi in confort, nu vei reusi sa iti depasesti conditia.
LE: folosesc des forma "fu" in loc de "a fost". La fel o fac si cand scriu in limba locala. Este in ton cu aspectul lenesului, scriu mai putin spunand acelasi lucru. Origini oltenesti am, nu predominante insa, si nu ca ar conta.
- carageae
- Mod global

- Mesaje: 565
- Membru din: Joi Mai 28, 2020 7:30 pm
- A apreciat de: 106 ori
- A fost apreciat de: 90 ori
Apreciez initiativa, ar fi bine macar sa ne cunoastem mai bine intre noi, nu suntem asa multi cei care scriu mai des pe aici....din păcate.
Cand voi gasi un pic de timp de pierdut timpul o sa fac si eu un mini-CV, nu am nimic de ascuns in ce priveste persoana mea si "calificarea" pe care (nu) o am în electronică.
Nu e obligatoriu pentru nimeni să faca aceasta prezentare, dar ma rugamintea ca macar datele oferite de buna-voie sa fie reale....
Cand voi gasi un pic de timp de pierdut timpul o sa fac si eu un mini-CV, nu am nimic de ascuns in ce priveste persoana mea si "calificarea" pe care (nu) o am în electronică.
Nu e obligatoriu pentru nimeni să faca aceasta prezentare, dar ma rugamintea ca macar datele oferite de buna-voie sa fie reale....
- carageae
- Mod global

- Mesaje: 565
- Membru din: Joi Mai 28, 2020 7:30 pm
- A apreciat de: 106 ori
- A fost apreciat de: 90 ori
Varianta pe scurt ar fi asa:
Clasele 1-8 - Poiana Mare Dolj, în apropiere de Calafat.
Liceul Carol 1 din Craiova, intre 1989 si 1993.
Universitatea de arte George Enescu din Iasi, interpretare muzicală, chitară clasică, intre 1993 si 1998
Din 1998 pana in prezent - profesor la Scoala Populară de Arte din Arad. Chitară clasică şi teorie-istoria muzicii.
Clasele 1-8 - Poiana Mare Dolj, în apropiere de Calafat.
Liceul Carol 1 din Craiova, intre 1989 si 1993.
Universitatea de arte George Enescu din Iasi, interpretare muzicală, chitară clasică, intre 1993 si 1998
Din 1998 pana in prezent - profesor la Scoala Populară de Arte din Arad. Chitară clasică şi teorie-istoria muzicii.
- hpavictor
- Moderator

- Mesaje: 995
- Membru din: Vin Mai 29, 2020 4:30 am
- Localitate: Bucuresti
- A apreciat de: 513 ori
- A fost apreciat de: 506 ori
Nu cred ca ti-a fost usor , iar faptul ca ai reusit sa-ti gasesti echilibrul in viata personala versus viata provesionala e cea mai mare realizare din CV . Ca simplu fapt divers , am obtinut certificarea de clasa I la radioamatori acum multi ani ( cat inca mi-am mai amintit despre radiotehnica , bine , recunosc ca am reusit doar dupa al doilea examen , nu din primul ) , dar nu am o antena serioasa ... viata nu e simpla .Mircea scrie: Lun Noi 24, 2025 10:26 pm Deja a doua persoana punand la indoiala veridicitatea celor scrise?! As vrea sa cred ca nu e cazul.
Eu am ales un ton glumet pentru prezentarea mea, asa imi place sa fiu, dar totul e real. Am incercat sa fie, cat de cat, nu prea multa informatie personala. Nu stii cine citeste si ce vrea sa faca cu informatia obtinuta.
Important nu este de unde pleci, ci cat de departe ajungi.
- Rating: 16.67%
Diferența dintre geniu și prostie este că geniul are limitele sale.
Iosif Vissarionovici Stalin a spus : „Orice greșeală are un nume și un prenume”
Nu te certa niciodată cu un prost. S-ar putea cei din jur să nu vadă diferența...
Audiosaurus Rex
Iosif Vissarionovici Stalin a spus : „Orice greșeală are un nume și un prenume”
Nu te certa niciodată cu un prost. S-ar putea cei din jur să nu vadă diferența...
Audiosaurus Rex
- hpavictor
- Moderator

- Mesaje: 995
- Membru din: Vin Mai 29, 2020 4:30 am
- Localitate: Bucuresti
- A apreciat de: 513 ori
- A fost apreciat de: 506 ori
Pe receptie merge si cu balustrada de pe casa scarilor ( stau la bloc ) dar nu e o solutie cinstita ...
Diferența dintre geniu și prostie este că geniul are limitele sale.
Iosif Vissarionovici Stalin a spus : „Orice greșeală are un nume și un prenume”
Nu te certa niciodată cu un prost. S-ar putea cei din jur să nu vadă diferența...
Audiosaurus Rex
Iosif Vissarionovici Stalin a spus : „Orice greșeală are un nume și un prenume”
Nu te certa niciodată cu un prost. S-ar putea cei din jur să nu vadă diferența...
Audiosaurus Rex
- VIOTUBEAMP
- Moderator

- Mesaje: 389
- Membru din: Dum Aug 30, 2020 2:06 pm
- A apreciat de: 3 ori
- A fost apreciat de: 213 ori
Neața cetățeni !
Eu nu prea am ce să prezint despre mine , pentru că mi-au făcut alții CV-ul cu mulți ani în urmă, vă mai readuc aminte ,nu am nici măcar bacalaureatul,tot ce am postat pe internet sunt realizate de alții,in special de Adrian Bunea ,zis și Zal , adică sunt un impostor cum rar ați întâlnit
.
Vă mai spun eu ce nu știu cei care mi-au făcut CV-ul , in perioada 1996-2000 am urmat cursurile facultății de psihologie, la Româno Americană, din pasiune pentru psihologie , facultate neterminată....pentru că mă chema China! Din anul 2000 m-am dedicat ingineriilor financiar și ca să fiu sincer .... evaziunii fiscale
Ca majoritatea românilor care au licență și master ....cu câteva mii de euro puteam să am și eu , dar ce folos are o hârtie cu care te poți șterge la ochiul maro .
Eu nu prea am ce să prezint despre mine , pentru că mi-au făcut alții CV-ul cu mulți ani în urmă, vă mai readuc aminte ,nu am nici măcar bacalaureatul,tot ce am postat pe internet sunt realizate de alții,in special de Adrian Bunea ,zis și Zal , adică sunt un impostor cum rar ați întâlnit
Vă mai spun eu ce nu știu cei care mi-au făcut CV-ul , in perioada 1996-2000 am urmat cursurile facultății de psihologie, la Româno Americană, din pasiune pentru psihologie , facultate neterminată....pentru că mă chema China! Din anul 2000 m-am dedicat ingineriilor financiar și ca să fiu sincer .... evaziunii fiscale
Ca majoritatea românilor care au licență și master ....cu câteva mii de euro puteam să am și eu , dar ce folos are o hârtie cu care te poți șterge la ochiul maro .
- carageae
- Mod global

- Mesaje: 565
- Membru din: Joi Mai 28, 2020 7:30 pm
- A apreciat de: 106 ori
- A fost apreciat de: 90 ori
Am facut curat pe aici, am lasat doar discutia despre antene improvizate, o voi muta intr-un subiect nou mai incolo...va zic si eu vreo doua solutii practice amuzante, dar nu aici
Va rog, ramaneti la discutia initiala...
Va rog, ramaneti la discutia initiala...
- admin
- Administrator

- Mesaje: 119
- Membru din: Joi Mai 28, 2020 5:50 pm
- Localitate: Arad
- A apreciat de: 41 ori
- A fost apreciat de: 22 ori
- Contact:
La Multi Ani si bun venit pentru ultimii membri inscrisi: @ZajacSikor1 , @florinmarinoiu , @Ciprake , @yo7lpy si @Silviu . Va puteti prezenta aici si puteti posta in cadrul forumului, navigare placuta.


