Am postat de multe ori despre felul in care vad realizarea unui montaj/proiect. De data asta o sa il fac online cu voi pe forum. Sper sa fie cuiva de folos, caci dupa cum spunea Dudi (era pe alt forum), un montaj facut trebuie sa fie "frumos, cat de cat".
Ce voi include in topic:
1. Studiul de fezabilitate (stiu ca pare pompos), dar o sa vedeti de ce ii spun asa. Avem o schema, exista componentele sau sunt unobtainium? Gasit o cutie care sa ni se potriveasca scopului final? Vizam un produs de genul difuzoare intr-o cutie de pantofi sau ceva ce il putem vinde fara jena cuiva?
2. Conceptia asistata de calculator (eu folosesc Autocad si Eagle). Amplasarea componentelor, interfetele si interferentele (cum le evitam). Altfel spus: daca intra sau nu in cutie, si cat de usor putem sa modificam, depanam sau recuperam piesele in caz ca dam gres sau ne plictisim si vrem sa construim altceva cu anumite componente deja folosite.
3. Finalizarea practica.
Ce nu includ:
1. Simulari sau explicatii scheme.
2. Sugestii magazine de piese.
3. Tutorial folosire programe precum Autocad sau Eagle. Avem o zona dedicata aici pe forum. Scrieti acolo daca sunt intrebari.
O sa postez poze si capturi de ecran ca suport vizual. Daca aveti intrebari sau sugestii, topicul este deschis.
Totusi, fara sugestii de genul : ma duc la REMAT si iau 3 carcase de CD si le tai cu bomfaierul. Nu asta vizez cu topicul asta.
Realizare pas cu pas a unui proiect electronic - constructie efect chitara electrica Noise Gate
- addybiru
- Mod global

- Mesaje: 598
- Membru din: Joi Mai 28, 2020 7:03 pm
- Localitate: Arad
- A apreciat de: 535 ori
- A fost apreciat de: 206 ori
Foarte buna initiativa, am vrut si eu sa fac un topic despre realizarea practica a unui montaj, asa cum le fac eu...dar astept cu interes postarile dvs in acest topic; eu voi deschide altul, tot aici, la incepatori.
Forum Hobby-Electronics
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Studiul de fezabilitate.
Asa cum spuneam initial, avem sanse sa realizam proiectul (montajul) cu piese usor de gasit? Este ceva care ne poate impiedica sa-l terminam?
Vorbim de un efect de chitara aici, deci o aplicatie supusa unui anumit nivel de abuz fizic. E musai ca produsul final sa fie cat de cat rezistent, ergonomic si practic in utilizare. In plus, avem nspe sanse sa cumparam produsul din nspe surse de pe piata. Daca tot il facem, macar sa fie un efort care sa merite deranjul.
Un efect de chitara se realizeaza intr-o cutie metalica (este preferat aluminiul, dar si otelul face casa buna). In general seamana cu asta: Eu vreau sa-l fac ca o combinatie mecanica intre asta (pentru curiosi: este un fuzz portabil, ca sa pot canta si la miezul noptii
):
(care in interior este asa:
)
si asta: De ce zic combinatie, caci toate cutiile mele de aluminiu le folosesc in combinatii cu 1, 2 sau 3 potentiometre + switch-ul de picior.
Efectul din postul de fata va avea 4 potentiometre si un switch de picior. Deci, o cutie standard din aluminiu nu va fi reutilizabila daca renunt la proiect. Aleg sa folosesc o cutie din ABS (plastic negru), exact cu aceleasi dimensiuni precum cea din aluminiu.
NB: Mentionam abuzul la nivel de produs, este de indicat ca pe capacul cutiei se suprapune un panou frontal din FR4/1,6mm, deci ceva care va ranforsa cutia.
Asta e modelul, prin comparatie cu cutia din aluminiu: Asa arata in interior o cutie cu 3 potentiometre si un switch de picior, la 4 potentiometre si toata mataraia de fire o sa fie cam greu de asamblat si depanat daca vreau sa schimb ceva. Aleg sa le amplasez asa (2x2) si folosesc tipul asta de potentiometre. O sa simplifice enorm aportul de fire. Pana aici:
1. Toate componentele sunt usor de aprovizionat.
2. O sa vedeti in schema ca 2 potentiometre trebuie sa fie curba A (log) si 2 curba B (lin). Totusi, felul in care cele curba A sunt conectate imi permite sa folosesc curbe B (+ o rezistenta care sa le transforme in curba A). Deci, potentiometre usor de gasit.
3. Fiind o conceptie diferita de cea cu 1, 2 sau 3 potentiometre, nimic nu ma impiedica sa schimb conceptia finala a produsului. Ca mai sus.
Observatii:
1. Cablajul va contine piese SMT, cat sa pot acomoda cele 4 potentiometre pe latimea interioara a cutiei.
2. Cele 2 mufe jack 6,35mm vor fii coborate catre switch-ul de picior.
3. Switch-ul de picior va avea o mica placuta si un header pentru conexiunea la placa cu potentiometrele.
4. Potentiometrele vor fii instalate pe cablajul lor cat sa fie practic lipite de capacul cutiei. Astfel, partea zimtata a tijei sa fie accessibila cel putin 6-7mm la nivelul panoului frontal. Asta va permite, daca vreau, sa pun niste butoane pentru reglajul mai usor.
Optiuni de butoane (de la diametru 9,5mm la 12mm): Un pic de teorie despre potentiometre: Si schema : Cum functioneaza un Noise Gate:
In episodul urmator despre amplasarea componentelor in cutie (cele 2 cablaje, cele 2 jack-uri 6,35mm si mufa de alimentare). O sa trec de la schite cu pixul pe hartie, la desene la scara. Abia atunci o sa putem zice ca s-a terminat studiul de fezabilitate: cand stim ca toate componentele intra in cutie.
Asa cum spuneam initial, avem sanse sa realizam proiectul (montajul) cu piese usor de gasit? Este ceva care ne poate impiedica sa-l terminam?
Vorbim de un efect de chitara aici, deci o aplicatie supusa unui anumit nivel de abuz fizic. E musai ca produsul final sa fie cat de cat rezistent, ergonomic si practic in utilizare. In plus, avem nspe sanse sa cumparam produsul din nspe surse de pe piata. Daca tot il facem, macar sa fie un efort care sa merite deranjul.
Un efect de chitara se realizeaza intr-o cutie metalica (este preferat aluminiul, dar si otelul face casa buna). In general seamana cu asta: Eu vreau sa-l fac ca o combinatie mecanica intre asta (pentru curiosi: este un fuzz portabil, ca sa pot canta si la miezul noptii
si asta: De ce zic combinatie, caci toate cutiile mele de aluminiu le folosesc in combinatii cu 1, 2 sau 3 potentiometre + switch-ul de picior.
Efectul din postul de fata va avea 4 potentiometre si un switch de picior. Deci, o cutie standard din aluminiu nu va fi reutilizabila daca renunt la proiect. Aleg sa folosesc o cutie din ABS (plastic negru), exact cu aceleasi dimensiuni precum cea din aluminiu.
NB: Mentionam abuzul la nivel de produs, este de indicat ca pe capacul cutiei se suprapune un panou frontal din FR4/1,6mm, deci ceva care va ranforsa cutia.
Asta e modelul, prin comparatie cu cutia din aluminiu: Asa arata in interior o cutie cu 3 potentiometre si un switch de picior, la 4 potentiometre si toata mataraia de fire o sa fie cam greu de asamblat si depanat daca vreau sa schimb ceva. Aleg sa le amplasez asa (2x2) si folosesc tipul asta de potentiometre. O sa simplifice enorm aportul de fire. Pana aici:
1. Toate componentele sunt usor de aprovizionat.
2. O sa vedeti in schema ca 2 potentiometre trebuie sa fie curba A (log) si 2 curba B (lin). Totusi, felul in care cele curba A sunt conectate imi permite sa folosesc curbe B (+ o rezistenta care sa le transforme in curba A). Deci, potentiometre usor de gasit.
3. Fiind o conceptie diferita de cea cu 1, 2 sau 3 potentiometre, nimic nu ma impiedica sa schimb conceptia finala a produsului. Ca mai sus.
Observatii:
1. Cablajul va contine piese SMT, cat sa pot acomoda cele 4 potentiometre pe latimea interioara a cutiei.
2. Cele 2 mufe jack 6,35mm vor fii coborate catre switch-ul de picior.
3. Switch-ul de picior va avea o mica placuta si un header pentru conexiunea la placa cu potentiometrele.
4. Potentiometrele vor fii instalate pe cablajul lor cat sa fie practic lipite de capacul cutiei. Astfel, partea zimtata a tijei sa fie accessibila cel putin 6-7mm la nivelul panoului frontal. Asta va permite, daca vreau, sa pun niste butoane pentru reglajul mai usor.
Optiuni de butoane (de la diametru 9,5mm la 12mm): Un pic de teorie despre potentiometre: Si schema : Cum functioneaza un Noise Gate:
In episodul urmator despre amplasarea componentelor in cutie (cele 2 cablaje, cele 2 jack-uri 6,35mm si mufa de alimentare). O sa trec de la schite cu pixul pe hartie, la desene la scara. Abia atunci o sa putem zice ca s-a terminat studiul de fezabilitate: cand stim ca toate componentele intra in cutie.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Am desenat totul la scara in Autocad. Desenul cutiei vine de pe pagina fabricantului. Direct in format DWG.
Componentele considerate:
NB: Chiar cand am folosit cutii chinezarii de pe eBay (poate Sanhe, sau altele fara nume), e usor de gasit un PDF cu desenul de la fabricant. Se converteste online in format DXF si prelucra in Autocad fara probleme. Daca nu este la scala indicata (adica cota zice 102, dar in Autocad masori 94, refaci dimensiunile prin scalare).
Aleg vederile atat in plan, cat si in sectiune. Foarte important este sa consideram marginile interioare ale capacului. In cazul in care avem potentiometre lipite de fundul capacului, daca nu consideram marginea interioara, o sa fie nevoie sa o luam la pila mai tarziu. E atat frustrant, cat si inestetic.
Pe desenul de mai jos, am facut layere diferite dupa functiile necesare. Maro sunt cablajele, rosu este cutia, verde este ce trebuie sa evit (ca sa nu am interferente mecanice intre piese - vezi mai sus explicatia), albastru pal sunt componentele, galben pentru decupaturi/gauri, albastru inchis butoanele si alb pentru text si grafica.
Panoul frontal, facut dintr-un cablaj, evita suruburile din colturi, permitand sa deschizi cutia. O sa fie lipit de capac cu cateva picaturi de silicon. Oricum, e tinut in loc de piulita switch-ului de picior.
Acum am determinat cum intra in cutie si dimensiunile cablajelor interne (2 la numar). Intre cele 2 cablaje o sa am 5 fire (3 pentru switch si 2 pentru LED). Nefiind la acelasi nivel in cutie, nu pot face un cablaj comun.
Etapa urmatoare in Eagle, sa arunc cu piesele pe cablaje.
Componentele considerate:
NB: Chiar cand am folosit cutii chinezarii de pe eBay (poate Sanhe, sau altele fara nume), e usor de gasit un PDF cu desenul de la fabricant. Se converteste online in format DXF si prelucra in Autocad fara probleme. Daca nu este la scala indicata (adica cota zice 102, dar in Autocad masori 94, refaci dimensiunile prin scalare).
Aleg vederile atat in plan, cat si in sectiune. Foarte important este sa consideram marginile interioare ale capacului. In cazul in care avem potentiometre lipite de fundul capacului, daca nu consideram marginea interioara, o sa fie nevoie sa o luam la pila mai tarziu. E atat frustrant, cat si inestetic.
Pe desenul de mai jos, am facut layere diferite dupa functiile necesare. Maro sunt cablajele, rosu este cutia, verde este ce trebuie sa evit (ca sa nu am interferente mecanice intre piese - vezi mai sus explicatia), albastru pal sunt componentele, galben pentru decupaturi/gauri, albastru inchis butoanele si alb pentru text si grafica.
Panoul frontal, facut dintr-un cablaj, evita suruburile din colturi, permitand sa deschizi cutia. O sa fie lipit de capac cu cateva picaturi de silicon. Oricum, e tinut in loc de piulita switch-ului de picior.
Acum am determinat cum intra in cutie si dimensiunile cablajelor interne (2 la numar). Intre cele 2 cablaje o sa am 5 fire (3 pentru switch si 2 pentru LED). Nefiind la acelasi nivel in cutie, nu pot face un cablaj comun.
Etapa urmatoare in Eagle, sa arunc cu piesele pe cablaje.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Cum partea mecanica este elementul principal, am desenat mai intai capacul si definit dimensiunile cablajelor interne (unul pentru potentiometre, altul pentru intrerupatorul de picior). Un pic de ajutor de Autocad, ca sa fiu sigur ca respect dimensiunile cutiei.
Am schimbat schema, este o varianta a schemei deja propuse, dar mi-a placut mai mult VCA-ul si controlul lui.
Terminat si cablajul, trimis la JLC: Cablajul final contine capacul, cele 2 cablaje interne, si o varianta simplificata de noise gate (o voi folosi in bucla amplificatorului de chitara pe care il folosesc).
Amplificatorul meu de chitara are deja integrate etaje de Gain, Control de ton si acum o sa aiba si Noise Gate. Toate pot fi strapate cu un switch, astfel incat sa folosesc si efecte exterioare. Dar asta e un subiect de alt topic.
Cablajul se va taia pe liniile intrerupte.
Ieri, in timp ce eram pe stadion cu fii-miu, am schitat mental o varianta de VCA controlat de un microcontroller. Are sa fie alt proiect, dar poate folosi mecanica actuala.
Am schimbat schema, este o varianta a schemei deja propuse, dar mi-a placut mai mult VCA-ul si controlul lui.
Terminat si cablajul, trimis la JLC: Cablajul final contine capacul, cele 2 cablaje interne, si o varianta simplificata de noise gate (o voi folosi in bucla amplificatorului de chitara pe care il folosesc).
Amplificatorul meu de chitara are deja integrate etaje de Gain, Control de ton si acum o sa aiba si Noise Gate. Toate pot fi strapate cu un switch, astfel incat sa folosesc si efecte exterioare. Dar asta e un subiect de alt topic.
Cablajul se va taia pe liniile intrerupte.
Ieri, in timp ce eram pe stadion cu fii-miu, am schitat mental o varianta de VCA controlat de un microcontroller. Are sa fie alt proiect, dar poate folosi mecanica actuala.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Cablajele au ajuns ieri, dar fiind prea frumos afara, am sa o las pe saptamana viitoare cu constructia.
Cum le tai? Am construit o masina de taiat cu un disc diamantat. Contrar asteptarilor, in ciuda vibratiilor din angrenaj (fixarea discului pe axul motorului) si a calitatii eBay a discului, masina functioneaza de cativa ani de zile. O sa postez niscai detalii de constructie aici pe forum.
Pregatirea pentru debitare: si
Odata taiate, mereu ramane un colt la sfarsitul ciclului de taiere. Iau placuta si o trec peste o pila, usor, cat sa nu fie afectata. LE: adaug un detaliu ce mi-a scapat in postarile precedente. Vedeti zona incercuita cu rosu. Latimea ei este coordonata cu latimea de taiare a discului diamantat. Tin cont astfel de vibratia lui, ceea ce face ca taietura sa fie mai lata decat masoara discul in realitate.
Tai mereu pe linia intrerupta, dar aloc 0,45mm de fiecare parte. Deci, taietura este de aproximativ 0,9mm.
Pregatirea pentru debitare: si
Odata taiate, mereu ramane un colt la sfarsitul ciclului de taiere. Iau placuta si o trec peste o pila, usor, cat sa nu fie afectata. LE: adaug un detaliu ce mi-a scapat in postarile precedente. Vedeti zona incercuita cu rosu. Latimea ei este coordonata cu latimea de taiare a discului diamantat. Tin cont astfel de vibratia lui, ceea ce face ca taietura sa fie mai lata decat masoara discul in realitate.
Tai mereu pe linia intrerupta, dar aloc 0,45mm de fiecare parte. Deci, taietura este de aproximativ 0,9mm.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Mai am cateva fire de lipit si facut testele. Pana sa fie pus in cutia finala.
Dar, sa ramanem la asamblare.
Cum majoritatea pieselor sunt SMT (rezistentele si condensatoarele sunt 0603, cu cateva exceptii), fluxul este baza. Se aplica cu moderatie, fara a exagera peste pad-urile de lipit. Prea putin nu e bine, prea mult nu strica, dar ai mai mult de curatat dupa lipire. Inainte de a aplica fluxul, eu incalzesc placa, sa nu stea fluxul si pasta de lipit cocoloase. Altfel, fluxul are consistenta mierii, destul de vascos.
Se aplica pasta de lipit. Se vede cum, din cauza caldurii, pasta este usor fluida. Se pun piesele cu penseta. Pentru mosi ca mine, o lupa este ideala ca sa le asez la locul lor.
Se aplica aer cald cu suflanta. Suflanta trebuie sa sufle, cat de cat, perpendicular pe placuta. Daca aplici sub un unghi, risti sa zbori piesele de pe placa. De regula, pasta de lipit trage (aliniaza) piesa pe paduri. Daca fuge piesa, o reincalzesti si o impingi usor cu penseta sau un ac, orice va e la indemana.
Asa arata lipite, se vad reziduurile de flux. Se sterge cu un servetel (cu fibra mai dura).
Si un test mecanic, sa vad ca totul se potriveste. Lipseste placa (capacul) cutiei, deci LED-urile or sa fie mai ingropate. Am alimentat un LED sa vad cum lumineaza.
Dar, sa ramanem la asamblare.
Cum majoritatea pieselor sunt SMT (rezistentele si condensatoarele sunt 0603, cu cateva exceptii), fluxul este baza. Se aplica cu moderatie, fara a exagera peste pad-urile de lipit. Prea putin nu e bine, prea mult nu strica, dar ai mai mult de curatat dupa lipire. Inainte de a aplica fluxul, eu incalzesc placa, sa nu stea fluxul si pasta de lipit cocoloase. Altfel, fluxul are consistenta mierii, destul de vascos.
Se aplica pasta de lipit. Se vede cum, din cauza caldurii, pasta este usor fluida. Se pun piesele cu penseta. Pentru mosi ca mine, o lupa este ideala ca sa le asez la locul lor.
Se aplica aer cald cu suflanta. Suflanta trebuie sa sufle, cat de cat, perpendicular pe placuta. Daca aplici sub un unghi, risti sa zbori piesele de pe placa. De regula, pasta de lipit trage (aliniaza) piesa pe paduri. Daca fuge piesa, o reincalzesti si o impingi usor cu penseta sau un ac, orice va e la indemana.
Asa arata lipite, se vad reziduurile de flux. Se sterge cu un servetel (cu fibra mai dura).
Si un test mecanic, sa vad ca totul se potriveste. Lipseste placa (capacul) cutiei, deci LED-urile or sa fie mai ingropate. Am alimentat un LED sa vad cum lumineaza.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Primele teste au fost realizate. Merge si face ce trebuie!
N-a functionat din prima. Evident, cel putin 2 conditii minime sunt de indeplinit ca sa functioneze un montaj: sa fie alimentat (conditie indeplinita) si sa se instaleze toate piesele (nu a indeplinita). Am omis, nu uitat, sa instalez un jumper (in forma unor pad-uri de rezistente).
Bun, am trecut etapa frustrarii initiale, verificat si relipit anumite piese. Asa arata in teste. LED-ul clipeste dupa semnalul care trece prin VCA.
Am zdranganit in mod mut, cu palma pe coarda.
Pentru comparatie, 3 Noise Gate-uri din colectia personala:
1. EHX The Silencer: se observa ca Decaderea semnalului este foarte lunga (acel "hiup" pana se atenueaza complet). 2. O varianta extrem de simpla cu un BS170 (o am instalata in bucla amplifului de chitara - este bypass-abila cu un switch): simplu si eficace, nu are reglaj decat de Sensibilitate. 3. Versiune care face obiectul topicului prezent: Un pic mai lung "hiup-ul" decat cel de la #2, dar mult mai scurt decat cel de la #1. Configuratia de test: TS808+Clona Metal-Zone si Noise gate catre amplificator. In confuguratia cu EHX The Silencer, TS808+Clona Metal-Zone sunt in bucla EHX The Silencer.
Concluzii: LESS IS MORE!!! Acum inteleg de ce majoritatea Noise Gate-urilor comerciale nu au nspe reglaje externe. EHX The Silencer vine doar cu Prag si Decadere semnal.
Dupa ce m-am jucat cu Noise Gate-ul din topicul de fata, concluzia este ca reglajul a 4 butoane (3 potentiometre + 1 semireglabil) este complicat. Si, ca-n orice poveste cu efecte de chitara, daca te pisca ala de jos sa schimbi un reglaj intre 2 teste, apoi pierzi vremea pana regasesti configuratia care ti-a placut cel mai mult.
Acuma, il fac asa cum a iesit, doar sa nu uit sa nu ating anumite butoane. Merita facut cu simplificarile urmatoare: de prevazut doar potentiometru de Sensibilitate si de Decadere semnal. Restul semireglabili, fara volum.
Postul urmator despre asamblarea mecanica.
N-a functionat din prima. Evident, cel putin 2 conditii minime sunt de indeplinit ca sa functioneze un montaj: sa fie alimentat (conditie indeplinita) si sa se instaleze toate piesele (nu a indeplinita). Am omis, nu uitat, sa instalez un jumper (in forma unor pad-uri de rezistente).
Bun, am trecut etapa frustrarii initiale, verificat si relipit anumite piese. Asa arata in teste. LED-ul clipeste dupa semnalul care trece prin VCA.
Am zdranganit in mod mut, cu palma pe coarda.
Pentru comparatie, 3 Noise Gate-uri din colectia personala:
1. EHX The Silencer: se observa ca Decaderea semnalului este foarte lunga (acel "hiup" pana se atenueaza complet). 2. O varianta extrem de simpla cu un BS170 (o am instalata in bucla amplifului de chitara - este bypass-abila cu un switch): simplu si eficace, nu are reglaj decat de Sensibilitate. 3. Versiune care face obiectul topicului prezent: Un pic mai lung "hiup-ul" decat cel de la #2, dar mult mai scurt decat cel de la #1. Configuratia de test: TS808+Clona Metal-Zone si Noise gate catre amplificator. In confuguratia cu EHX The Silencer, TS808+Clona Metal-Zone sunt in bucla EHX The Silencer.
Concluzii: LESS IS MORE!!! Acum inteleg de ce majoritatea Noise Gate-urilor comerciale nu au nspe reglaje externe. EHX The Silencer vine doar cu Prag si Decadere semnal.
Dupa ce m-am jucat cu Noise Gate-ul din topicul de fata, concluzia este ca reglajul a 4 butoane (3 potentiometre + 1 semireglabil) este complicat. Si, ca-n orice poveste cu efecte de chitara, daca te pisca ala de jos sa schimbi un reglaj intre 2 teste, apoi pierzi vremea pana regasesti configuratia care ti-a placut cel mai mult.
Acuma, il fac asa cum a iesit, doar sa nu uit sa nu ating anumite butoane. Merita facut cu simplificarile urmatoare: de prevazut doar potentiometru de Sensibilitate si de Decadere semnal. Restul semireglabili, fara volum.
Postul urmator despre asamblarea mecanica.
- Mircea
- Moderator

- Mesaje: 431
- Membru din: Sâm Iun 06, 2020 1:03 pm
- A apreciat de: 287 ori
- A fost apreciat de: 222 ori
Si etapa finala.
Cutia, indiferent daca-i din metal sau plastic, o imbrac in scotch de zugravit. Imi va permite sa notez si sa identific exact unde sunt gauri de dat. In plus ca eviti zgarieturi pe cutie. Are sa se zgarie cutia mai tarziu, dar o sa fie patina timpului. Pun panoul frontal peste capac si desenez toate gaurile. Dupa, le notez puncul central si dau o gaura cu spiral (1-1,5mm) ca sa fiu sigur ca centrez bine gaura. Pentru gauri folosesc genul asta de freza (nu stiu cum ii spune). Avansez pas cu pas pana ajung la diametrul dorit (se poate masura cu sublerul si determinat imediat care e nivelul potrivit). Asa arata dupa gaurile. Bavurile se curata cu freza tronconica. Toate firele lipite, mufele instalate. Si o imagine de ansamblu. Facut teste iar, in 2 situatii:
1. Semnal mare: 2 efecte in serie si Noise Gate-ul dupa, deci atac cu semnal de cativa volti.
Concluzii:
a. Sensibilitatea (Threshold) functioneaza bine.
b. Atacul trebuie sa fie musai undeva pe la sfert de tura, mai jos desensibilizeaza Sensibilitatea.
c. Decaderea (Release) functioneaza bine, cred ca sunt cel putin 3-4 secunde la maximum.
d. Nivelul de iesire (Level) il tin la 100%, nu prea e util (sic!).
2. Semnal mic: din doza in Noise Gate fara nici un efect, deci atac cu semnal de zeci de mV.
Nu am remarcat schimbari majore, fata de testul cu semnal mare. O sa ma mai joc si revin daca Atacul este dependent de nivelul de semnal ca-n cazul de mai sus.
Cu astea fiind spuse, dupa 6 saptamani, un alt efect intra in colectia personala.
Cutia, indiferent daca-i din metal sau plastic, o imbrac in scotch de zugravit. Imi va permite sa notez si sa identific exact unde sunt gauri de dat. In plus ca eviti zgarieturi pe cutie. Are sa se zgarie cutia mai tarziu, dar o sa fie patina timpului. Pun panoul frontal peste capac si desenez toate gaurile. Dupa, le notez puncul central si dau o gaura cu spiral (1-1,5mm) ca sa fiu sigur ca centrez bine gaura. Pentru gauri folosesc genul asta de freza (nu stiu cum ii spune). Avansez pas cu pas pana ajung la diametrul dorit (se poate masura cu sublerul si determinat imediat care e nivelul potrivit). Asa arata dupa gaurile. Bavurile se curata cu freza tronconica. Toate firele lipite, mufele instalate. Si o imagine de ansamblu. Facut teste iar, in 2 situatii:
1. Semnal mare: 2 efecte in serie si Noise Gate-ul dupa, deci atac cu semnal de cativa volti.
Concluzii:
a. Sensibilitatea (Threshold) functioneaza bine.
b. Atacul trebuie sa fie musai undeva pe la sfert de tura, mai jos desensibilizeaza Sensibilitatea.
c. Decaderea (Release) functioneaza bine, cred ca sunt cel putin 3-4 secunde la maximum.
d. Nivelul de iesire (Level) il tin la 100%, nu prea e util (sic!).
2. Semnal mic: din doza in Noise Gate fara nici un efect, deci atac cu semnal de zeci de mV.
Nu am remarcat schimbari majore, fata de testul cu semnal mare. O sa ma mai joc si revin daca Atacul este dependent de nivelul de semnal ca-n cazul de mai sus.
Cu astea fiind spuse, dupa 6 saptamani, un alt efect intra in colectia personala.

