Preselector cu multi-Q - varianta cu lampi

[VAX]

Pe un website rusesc am vazut niste scheme interesante de preselector cu multi-Q, publicate initial in revista Radio (sovietica) de un radioamator ucrainean, dupa nume pare sa fi fost evreu.

https://radiolamp.ru/shem/preselek/index.php?no=1
https://www.radiolamp.ru/shem/preselek/index.php?no=2

Ca sa cititi articolele puteti sa folositi Google.

https://radiolamp-ru.translate.goog/she ... r_pto=wapp
https://www-radiolamp-ru.translate.goog ... r_pto=wapp

Desi schemele sunt cu tuburi electronice si este putin probabil sa mai construiasca cineva circuite RF cu tuburi, merita sa fie analizate pentru ca solutiile tehnice adoptate se pot aplica si la montajele cu tranzistoare.

In primul rand se observa ca se foloseste circuit clasic de tip Hartley, care era la moda inca din anii 193x. La detectoarele cu reactie in circuitul grilei de comanda se pune un grup RC de detectie, care din pacate duce la aparitia oscilatiilor autoblocate (fluierat) la grad de reactie mare, aproape de punctul de intrare in oscilatie. La detectorul clasic cu reactie pozitiva apar doua cerinte care se bat cap in cap. Pentru detectie cu randament bun trebuie ca tubul electronic sa lucreze intr-o zona cu neliniaritate mare, iar pentru functionare stabila la grad mare de reactie trebuie ca elementul activ (lampa) sa functioneze cat mai liniar.

Presel_conv.jpg (101.03 KiB) Vizualizat de 216 ori

Analizam circuitul din schema de mai sus. Nu are grup RC la grila de comanda, pentru ca lucreaza ca amplificator cu reactie pozitiva, nu si ca detector. Grilele de la cele doua triode puse in paralel (pentru panta dubla si rezistenta echivalenta de zgomot redusa la jumatate) sunt legate direct la circuitul oscilant de la intrare. Trioda functioneaza ca repetor de tensiune in catod si comanda pentoda care are catodul legat la circuitul oscilant si asigura reactia pozitiva (Hartley). Tubul al 3-lea (heptoda) lucreaza ca oscilator tranzitron (mai stabil decat oscilatoarele LC clasice) si este folosit pentru heterodinare. Pe noi ne intereseaza doat partea de multi-Q, cu primele doua tuburi, ignoram oscilatorul de heterodinare, nu se utilizeaza.
La trioda amplificarea (panta - transconductanta) se regleaza din potentiometrul R1, care modifica tensiunea anodica.
Se observa ca se modifica si amplificarea pentodei din tensiunea aplicata pe grila ecran cu R5. Probabil ca autorul schemei respective a observat ca reglarea cu un singur tub electronic nu este suficienta intr-o banda mai mare de frecventa.
Nu-mi place faptul ca a introdus circuit RC (R4-C6) la grila tubului al 2-lea, fapt care poate sa duca la fluieraturi. Eu as fi pus o bobina (drosel) in locul lui R4. Si as fi micsorat R3 la sute de ohmi. Iar la iesirea pentodei, as fi pus un rezistor de cativa kohmi (maxim 10k) in paralel cu droselul DR1.

Dubla trioda poate sa fie de multe tipuri, de preferat cu panta mare (ECC88 etc). Merg si ECC89, desi au cele doua triode cu constructie diferita, una are grila de comanda legata la un ecran intern (se folosea la amplificatoarele cascoda de la selectoarele tv). Ar merge si o trioda cu panta foarte mare (unele au S>25 mA/V), daca aveti la dispozitie. Pentoda trebuie sa fie si ea cu panta mare (tot pentru zgomot redus), ar merge bine EF184, dar si EF80 etc.

Din experienta proprie, este bine ca reactia pozitiva sa se faca cu o bobina separata (cu numar mic de spire), coaxiala si deplasabila in raport cu bobina principala de la intrare (sa se modifice factorul de cuplaj magnetic), nu cu bobina cu priza, cum este la schemele clasice.