Cum dimensionăm transformatorul destinat unei surse de alimentare

[hpavictor]

Schema aia este doar didactică , în practică se folosesc obligatoriu circuite RC ( snubber ) dedicate , montate in paralel pe secundar , dar și pe fiecare diodă din punte ...
https://daycounter.com/Calculators/Snub ... ator.phtml

[VAX]

Cam asa arata circuitul pentru protectia diodelor din redresor.

PROT_REDRESOR_1.jpg (33.63 KiB) Vizualizat de 2303 ori

PROT_REDRESOR_2.jpg (35.27 KiB) Vizualizat de 2303 ori

[carageae]

Oare chiar merita complexitatea tehnologica la ce diode gasim in zilele noastre la preturi neglijabile?
Poate ca da...astept cu interes continuarea discutiei.
Insa pe tema asta am si eu o intrebare...daca pare stupida, va rog argumentati de ce:
Mi-am propus sa fac eu insumi testul asta candva, dar din lipsa de timp, prefer sa intreb mai intai. Am mai facut-o deja, dar fara un raspuns argumentat.
Se stie ca diodele cu siliciu au o anumita tensiune de deschidere, de ordinul 400...700mV - valori aproximate larg.
Intrebarea mea e: cam cu cat - daca se poate raspunde in procente sau in unitati de masura palpabile practic - cam cu cat influenteaza riplul dupa puntea redresoare daca imperechem cele patru diode din punte dupa tensiunea de deschidere?
"imperechem" e insuficient, ideea e sa fie 4 la fel. Cuvantul "match" din engleza, tradus la noi cam ca "potrivire" e mai clar aici....altfel spus, merita sa alegem si sa potrivim 4 diode discrete dupa tensiunea de deschidere la un curent dat, sau e doar un deziderat teoretic, cu rezultate imperceptibile in practica?
Din ce am constatat eu practic, nici la produsele industriale nu prea se da atentie acestui aspect, dar...am bagat nasul si prin 2-3 amplificatoare audiofile si, surpriza: acolo chiar erau imperecheate diodele. Poate erau mituri, poate nu....astept lamuriri de la cei care stiu mai multe decat mine...

[Shambala]

In general diodele din puntile redresoare sunt f bine "imperechiate", au tensiunile de deschidere (si caderile de tensiune in sarcina) extrem de apropiate, cred ca diferentele nu depasesc 0,05V. Caz in care pt redresarea tensiunilor mari (zeci sau sute de volti), diferentele de deschidere sunt nesemnificative si oricum total integrate de filtraj.
Problema s-ar putea pune la redresarea tensiunilor mici (1-3V) sau chiar sub 1V, acolo se folosesc diode Schottky, cu tensiune de deschidere mica. Insa acele cazuri nu tin de lumea audio.
Pt aplicatii audio pretentioase, mai important mi se pare zgomotul de comutatie, care trebuie combatut cu snubbere, cum spunea Victor.

[VAX]

Diodele au aceeasi tensiune de deschidere, daca sunt de acelasi tip, este constanta de material (depinde de largimea benzii interzise a semiconductorului), Este diferita rezistenta serie a lor, respectiv panta curbei U-I. Nu de acolo apare riplul, ci de la descarcarea periodica a condensatorului de filtraj. Asa cum s-a spus deja, trebuie sa fie eliminate si armonicele de comutatie (cu snubber - cel mai simplu cu condenatoare neinductive, de zeci de nF, legate in paralel cu diodele), care deranjeaza pana la frecventa mare.

[Mircea]

Daca aveti timp scanati toata cartea si puneti-o in pdf sau djvu pe un server. Cartea este buna.
E bine sa faci si cate o pomana, din cand in cand.

Capitolele 15 la 19 cu referinta la transformatoare.

Indrumarul prezinta si motoarele, ceea ce cred ca nu prea construim noi pe acasa.

Nu am acces la scanner, sunt scanari facute cu ani in urma, la cererea unui coleg de pe forumul vecin care cerceta in domeniu.

[VAX]

Scanarea clasica (baleiere mecanica a imaginii) este prea lenta. Eu intentionez sa-mi construiesc un stand de fotocopiere, am cumparat deja un aparat de marit UPA 510, ca sa-i folosesc masa si dispozitivul de prindere (ridicare si coborare) pentru aparatul foto.
https://frankfurt.apollo.olxcdn.com/v1/ ... ;s=644x461
Chiar pe acesta l-am cumparat cu 140 lei plus 20 lei transportul. Are un surub de fixare lipsa si rotita de unde ridici sau cobori aparatul este sparta. Se va rezolva, dar cu complicatii in plus.
Trebuie adaugate si lampile de iluminare.
https://images-na.ssl-images-amazon.com ... L1280_.jpg
Cu fotocopierea merge mult mai repede.

[Shambala]

Sunteti un pic cam off-topic.

In topic nu s-a scris nimic despre dimensionarea ca putere a trafurilor - fct de consumatori.
Pe un incepator nu cred ca il intereseaza denumiri sofisticate gen Transformer Utilization Factor (TUF) ci pur si simplu vrea sa stie cam ce s-ar potrivi la o anumita aplicatie.
Cred ca mai interesant ar fi sa stie ca randamentul unui traf (de alimentare, monofazat) este intre 85 si 95% si cam cum se calculeaza incarcarea in cazul aplicatiilor audio.

Pt amplifcatoarele in cl AB toata lumea stie ca se calculeaza consumul total al aparatului (Pout pt fiecare canal + plus puterea disipata), plus randamentul trafului si stii de ce traf ai nevoie. Si "se mai stie" ca daca se folosesc filtraje ceva mai generoase, se poate folosi un traf de o putere ceva mai mica, producatorii industriali merg pana la -20 sau chiar -30%. Este clar, economia dicteaza (nu criticam, doar observam). Am intalnit asta la toate amplificatoarele home din gama consummer, si la mai toate cele pro. Cele mai vechi, caci acum pro-urile au surse in comutatie.

Dupa multi ani in care am bibilit surse de alimentare pt amplificatoare cu pretentii de high-end, pot sa spun ca cele in cl.AB sunt foarte sensibile la caderea de tensiune in sarcina a transformatoarelor. Chiar si scheme extrem de elabortate prezinta -acustic- aceasta sensibilitate.
Solutia imediata este sa folosesti un traf mai mare. DAR, transformatoarele mari vin cu o sumedenie de probleme specifice (vor soft-start, bazaie mecanic, sunt sensibile chiar si la componente mici de cc peste retea => bazaie si mai tare, radiaza brum magnetic mare, etc; si peste toate sunt si foarte scumpe de realizat la comanda). Asa ca in ultimii 6-7 ani am optat pt a folosi cate doua transformatoare marisoare, la fiecare amplificator - (chiar si la monoblocuri).

Pt amplificatoarele in cl.A , unde consumul este [relativ] constant, situatia este diferita - este aproape indiferent cat cade in sarcina traful, totul este sa nu se incinga prea tare. Si evident sa ramana tensiunea suficienta/ ceruta de schema. La schemele in cl.A am folosit in general transformatoare de tensiune sensibil mai mare decat cea aparent necesara, pt a compensa caderea de tensiune pe rezistentele (sau bobinele) serie din alimentare. Acolo pt un riplu mic "platesti pretul" sub forma unei puteri disipate mai mari, inca din alimentare (pe R sau L serie). Dar macar nu trebuie sa iti mai bati capul cu Rinterna mica a trafului (ca la cl. AB)

[VAX]

Aveti idee cat de mare poate fi curentul continuu printr-un transformator de iesire de la un amplficator in clasa A cu EL84, ECL82 sau ECL86, fara ca miezul magnetic sa intre in saturatie ? N-am mai citit nimic in domeniul asta de zeci de ani si numai stiu valorile. Ma intereseaza sa trec prin transformator curentul dintr-un JFET de putere medie (2N4091_2_3 - Pd=1,8W pe radiator infinit - Idss>10mA).

[Shambala]

Da, am idee, dar nu inteleg intrebarea.
Ce legatura au transformatoarele de iesire cu cele de alimentare ?
Topicul este despre dimensionarea transformatoarelor din sursele de alimentare.