Hobby-Electronics.ro

Am uitat sa fac o precizare sau sa pun o intrebare - o luati cum vreti
In cazul unei constructii monobloc cum se are in vedere realizarea cablajului/cablajelor, respectiv dispunerea finalilor pe radiatoare ? Considerand o carcasa cu radiatoarele exterioare, pe lateral. Sau se are in vedere o alta structura de carcasa ?

@ Victor - cum doriti sa montati cele 2 ventilatoare sub carcasa pt a participa la ventilarea exterioara a radiatoarelor ? Lasati o mica parte a lor spre zona aripioarelor radiatorului ? Data fiind adancimea mare a carcasei (40cm), cred ca in acest caz ar trebui sa montati 4bc, cate 2 pt fiecare latura a amplificatorului. Poate ar fi buna o placa intermediara din cupru in loc de aluminiu.

Tot pt Victor - M-am mai gandit la ideea dvs. de a monta sub carcasa doua ventilatoare care sa ajute masiv la evacuarea aerului cald din interior (de jos in sus).
Ideea de a evacua fortat aerul cald din cutie este f buna si frumoasa si componentele spun sigur sarutmana, dar apare riscul [major] de a se pierde insasi paradigma racirii cu radiatoare laterale exterioare.
Adica sa se preia caldura din partea interioara a radiatoarelor si sa fie evacuata la exterior - simplu spus "afara mai rece decat inauntru" - partea exterioara a radiatoarelor sa fie mai rece decat cea interioara.
O ventilatie buna a interiorului poate duce la o scadere semnificativa a eficientei radiatoarelor, apropiind mult temperatura fetelor interioare de cea a fetelor exterioare. Caz in care apare intrebarea - pt ce am dat atatia bani pe niste radiatoare care racesc atat de putin ? (Este o problema uzuala a amplificatoarelor SS mari in cl.A)

Dar pentru a putea monta ventilatoare sub carcasa trebuie folosite niste picioruse mai inalte, cel mai probabil doua-trei randuri puse unul peste altul (modelul cu cel mai mare diametru, din cauza greutatii f mari a aparatului).
Si s-ar putea ca simpla inaltare cu 2-2,5cm a a amplificatorului sa fie solutia suficienta pt o mai buna ventilare a interiorului, fara sa mai fie necesare ventilatoarele. Sau poate sa fie lasate sa fct. la turatie f mica, sau doar in caz de temperatura excesiva (cu un senzor termic).

MOD EDIT: am modificat doua mesaje succesive ale userului shambala pentru coerenta dupa mutarea postarilor

@B , bine ne-am reîntâlnit !
E foarte complicată treaba cu evacuarea căldurii la A100 .
În cercul meu de prieteni am ridicat aceasta problemă , iar unul dintre ei ( nu este electronist ) a făcut o modelare matematică și câteva determinări ...
Am pornit de la faptul că radiatoarele exterioare laterale din carcasa menționată în proiectul A100 să nu depășească 65° Celsius iar temperatura joncțiunii fiecărui final sa nu depășească 125° Celsius la o temperatură ambianta de 35° Celsius .
Rezultatele inițiale au fost extrem de dezamăgitoare , dimensionarea era mult prea economică ...
Treaba s-a schimbat în bine , după ce etajul final a primit câte 8 perechi de IRFP 240 / 9240 ( bias-ul a fost stabilit la 0,5 A pe pereche , iar THD-ul s-a degradat " previzibil " cu un ordin de mărime , eu consider că este aproape nesemnificativ , rămânând la o valoare totuși excepțională dacă realitatea va corespunde cu simularea ) , iar montarea fizica a finalilor implică un sandwich ( adică de fapt două tălpi din Aluminiu de 6 mm grosime ) , au fost folosite 7 ventilatoare 80x80x25 ( câte trei pe fiecare latura și unul în zona transformatoarelor de putere ) .
Ventilatoarele sunt montate in cutie , dar priza de aer este pe fundul carcasei ( care are o forma specifică ) și alcătuiesc împreună cu un panou structural o răcire asemănătoare cu cea de tip V Cooling ( nu așa de eficientă , dar ... ) .
Evident , ventilatoarele vor tine cont de câteva legi de variație a temperaturii ( din punct de vedere termic sunt 4 radiatoare - câte 2 pe laterală , deci se măsoară independent temperatura pe fiecare deoarece cel din față se răcește mai bine , iar cel de la perete mai deficitar și se va ține cont de temperatura transformatoarelor de putere și de nivelul semnalului pe ieșire ) .
Scopul supradimensionării ventilației active este acela de a minimiza zgomotul acustic a aerului forțat să intre în carcasă și smogul electromagnetic produs de ventilatoare ( în special la turații mari ) , iar asta implica masuri de precauție deosebite , cum ar folosirea unei alimentari total independente pentru controlul ventilației , fără traseu de masă comună etc .
La transformatoare se montează ușor un senzor LM35 , între flanșă și transformator .
Fiecare transformator de putere are pe exterior o centură de permaloy in scurtcircuit și un secundar legat la un singur capăt la împământare , pentru funcția de ecran electrostatic , bobinat între primar și secundare , iar cei de la Petra Iași sunt experți în realizarea lor ( dacă știi ce să ceri ) .
Sper că se înțelege la ce mă refer ...

Răcirea va fi mixtă , în funcție de temperatura din camera de audiții .
Construcția va fi stereo ( dual mono ) fiecare etaj final va avea alimentarea de mare putere independentă .
Restul tensiunilor vor avea etaje de stabilizare , schema bloc fiind structural aceeași cu amplificatoarele tradiționale produse de Boulder , Krell ( în prezent Dan D'Agostino ) , Mark Levinson etc .
Ar mai multe lucruri de discutat , cum ar fi despre controlul răspunsului armonic și metode de corecție întâlnite la diverși constructori , dar doar dacă prezintă interes ...

Două monobloace Dan D'Agostino : 1500 W , 258 KG , 250.000 $ .
Prețul e pe pereche , puterea și greutatea sunt pe bucată .
Nu recomand ...

Si eu am ezitat daca sa scriu aici sau in topicul despre A 100 - vad ca tu ai raspuns aici.
Poate ca moderator va trebui sa decizi ce anume si apoi sa muti partea de discutie despre A 100 in topicul sau ...

125grd pe jonctiune mi se pare un pic mult, eu am luat mereu in calcul maxim 115grd in jonctiune. Dar e drept ca lucram cu tranzistori vechi, [pt mine] greu de obtinut si de inlocuit. IRFP-urile stau mult mai bine la acest capitol. (Si la pret)

Discutam despre toate, mie mi se pare interesant. Si iti multumesc pt disponibilitatea si amabilitatea de a discuta public acest proiect major.
Totusi nu ai zis cum te-ai gandit sa faci dispunerea tz. finali pe radiatoare. O solutie simpla ar fi in cazul unei constructii in punte, dar in cazul uneia simple ... eu nu stiu vreuna [satisfacatoare].

Păi credeam că se înțelege ceea ce am vrut sa spun : canalul stâng : 8 perechi de finali montați într-un sandwich din 2 tălpi de duraluminiu , fiecare talpa având dimensiunile de 100 x400 mm , groasă de 6 mm .
Pe cele două laturi de 400 mm vin cele 8 perechi de final .
Acest sandwich se va monta ca punte termică între cele două radiatoare ( față stânga și spate stânga ) care alcătuiesc laterala stânga a carcasei și va fi montat pe radiatoare cu șuruburi M6 și pasta siliconică de transfer termic .
Similar pentru canalul drept ...

Cât despre montajul in punte , nu agreez acest lucru decât la clasa D .
Amplificatorul va fi stereo , clasa A ( există o ciornă de proiect și cu o variantă economică , având clasa A la putere mică și clasa AB la putere mare , dar diferența constructivă e mică și nu se justifică prin prisma costurilor de producție ) .
Cât despre avantajele conectării in punte , în cazul amplificatorului A100 , sunt mici spre deloc .
Va avea un circuit pentru controlul activ al dampingului , reglajul facându-se prin intermediul unui potențiometru simplu , reglajul de damping factor ( intern , la bornele de iesire ) se poate seta între 1 și 1000 , ca să poți alege după plăcere sau nevoi .
În acest fel se poate realiza ( acasă pe canapea ) tuningul optim între amplificator și incinta acustică .
Desigur , va avea intrare balansată de linie ( un transformator de cuplaj cu separare galvanică cuplat cu o intrare diferențială de instrumentație ) , un circuit DC Servo static pentru un offset cât mai mic pe ieșire și un circuit DC Servo dinamic ( cu un integrator rapid ( FTJ 10Hz ) urmat de un integrator lent ( FTJ 0,1Hz ) iar constantele de timp sunt alese astfel încât ieșirea să nu " bâlbâie " niciodată , un detector de clip tip IOC , protecție contra DC pe ieșire cu triac pe ieșire , managementul intern va fi cu un microcontroler și o protecție termică activa destul de rar întâlnită , e o fiță gen Dan D'Agostino : dacă se va depăși o temperatură de 65 de grade pe radiatoare , intră în starea de prealerta termică : tensiunea de alimentare a etajului final va scade de la +/- 50 V la +/-35 V , prin comutarea cu releu a unei prize pe primarul fiecărui transformator de putere , efectul fiind micșorarea puterii audio pe sarcină și implicit reducerea disipației pe radiatoare .
Există multe metode de control a turației ventilatoarelor . Consider că cea mai eficientă metodă este controlul turației ( în funcție de temperatura radiatorului L , temperatura radiatorului R și temperatura transformatorului de rețea L , temperatura transformatorului de rețea R ) în patru trepte de turație ( la 45° Celsius 25% turație , la 55° Celsius 50% turație , la 65° Celsius 75% turație și prealarmă termică cu micșorarea puterii disipate și avertizare vizuală iar la 75° Celsius 100% turație alarmă termică și avertizare vizuală cu deconectarea transformatoarelor de putere , dar cu histerezis la reconectare , după răcire la o temperatură de max 60° Celsius ) suprapusă cu un reglaj continuu al turatiei în funcție de nivelul instantaneu de semnal pe ieșire începând cu 10 W pe sarcină standard de 8 ohmi și având o constantă de timp astfel : timp de atac 50 milisecunde , timp de cădere de peste 5 secunde , astfel încât basul să nu moduleze ventilatorul .
Consider că la puteri audio de peste 10 W in casa nu este foarte deranjant zgomotul ventilatoarelor ...
Evident , se pot stabili alte valori pentru controlul turației ventilatoarelor , după dorință .
Eu m-am " inspirat " cu aceste valori după experiența unor nume grele în domeniul amplificatoarelor in clasa A ...

Nu am drepturi de moderare suficiente ca să pot muta dialogul despre A100 într-un singur subiect .
Asta e , rămâne așa .

MOD EDIT: am mutat eu mesajele cerute in topicul potrivit